Astăzi îți propun să continuăm discuția despre sănătatea colonului, pe care o întrețin fibrele.
Citește articolul pentru a descoperi informații inedite despre o afecțiune adesea silențioasă și potențial mortală, care se dezvoltă în colon.
Fibrele pot preveni diverticulita
Chirurgi renumiți au înaintat ipoteza că diverticulita este o boală de deficiență, mai exact una cauzată de cantitatea insuficientă a fibrelor în dietă. Atunci când ne hrănim cu preparate care nu conțin fibre, alimentele digerate au un volum mic, o consistență scăzută și o textură dură, iar intestinele noastre sunt forțate să exercite o presiune mare pentru a le asigura tranzitul. Mai mult decât atât, o dietă săracă în fibre determină și creșterea timpului în care alimentele staționează în colon, ceea ce adaugă un plus de presiune, putând conduce uneori la fisurarea acestuia. În schimb, o dietă cu un conținut adecvat de fibre face ca după digestie alimentele să fie voluminoase și mai ușor de transportat prin colon. (Giant and multiple jejunal diverticula presenting as peritonitis a significant challenging disorder, Singal R, Gupta S, Airon A., „J Med Life.”, 2012)
Studiile care au analizat populațiile ce aleg în mod natural diete bogate în fibre au confirmat această teorie, concluzionând că acești oameni au rate scăzute de diverticulită. Mai puțin de 1% dintre africani, care mănâncă diete tradiționale pe bază de plante, suferă de această boală. Mai puțin de 1% face referire la zero cazuri dintr-o serie de 2.000 analizate în Africa de Sud și două din 4.000 de cazuri studiate în Uganda.
Ce este de fapt diverticulita?
În zilele noastre, diverticulita este cea mai frecventă tulburare intestinală și afectează până la 70% dintre persoane până la împlinirea vârstei de 60 de ani.
Diverticulii sunt niște „pungi” sau „buzunare” care se formează în intestin, atunci când acesta trebuie să exercite o presiune mai mare decât cea normală pentru a transporta alimentele sărace în fibre. Presiunea crescută din interior afectează punctele slabe de la nivelul peretelui colonului și așa se formează diverticulii. Imaginează-ți un tub care străpunge printr-o suprafață de rulare uzată a unei anvelope. Atunci când acționează bacteriile din interiorul unui astfel de diverticul apărut de-a lungul intestinului, se produc inflamațiile și infecțiile asociate cu diverticulita. Bacteriile se dezvoltă, întreținând inflamația și crescând presiunea în interiorul diverticulului până în punctul în care pot cauza apariția unei perforații sau rupturi în peretele intestinal.
Simptomele sunt foarte viclene. Există o mare probabilitate ca cei care suferă de diverticulită să nu simtă nicio durere: 9 din 10 persoane care își pierd viața din cauza acestei afecțiuni nu au știut niciodată că au avut-o. Unii pot simți crampe sau o senzație de balonare, iar alții se confruntă cu dureri atât de mari, încât ajung de urgență la spital.
Acțiunea benefică a fibrelor
Te vei gândi probabil că, dacă diverticulita este o tulburare intestinală atât de frecventă, poate fi de fapt o consecință inevitabilă a îmbătrânirii. De fapt, dovezile științifice ne arată că aceasta este o boală nouă, a vremurilor noastre, deci trebuie să existe o modalitate sigură de prevenție. (Diverticular disease: eat your fiber!, J Y Wick, „Consult Pharm.”, 2012.)
O afecțiune aproape inexistentă acum un secol a ajuns cea mai comună afecțiune a colonului din lumea occidentală. La sfârșitul anilor 1800, pe fondul dezvoltării modalităților de producție a produselor alimentare în masă, cerealele bogate în fibre au lăsat ușor locul alimentelor procesate, care abundă în zahăr, aditivi și conservanți. În 1907, în literatura medicală au fost raportate 25 de cazuri de diverticulită. Nu 25%, ci doar 25 de cazuri! În 1916, nu s-a considerat că merită nici măcar să fie menționată în manualele medicale și chirurgicale. Misterul nu a fost rezolvat decât în 1971, după înmulțirea exponențială a cazurilor. (Diverticular disease of the colon: a deficiency disease of Western civilization, N S Painter, D P Burkitt, „Br Med J.”, 1971.)
Începe chiar de astăzi să le faci loc fibrelor în dieta ta, câte puțin la fiecare masă, până îți formezi noi obiceiuri alimentare. Începe cu micul dejun și adaugă două lingurițe de fulgi de ovăz în iaurtul pe care îl mănânci.
Ca întotdeauna, aștept feedback-ul tău la cristian@kilostop.ro. Dacă ți-a plăcut, dă click pe butonul de SHARE de mai jos ca să-l trimiți și prietenilor tăi de pe Facebook.
Multă sănătate și nu uita: mănâncă variat, nu prea mult, în special vegetale!
