Astăzi îți vorbesc despre unul dintre beneficiile postului pe termen lung: te ajută să slăbești sau să te menții.
Citește articolul și descoperă cum cultivă dieta vegetariană bacterii “slabe”, devoratoare de calorii.
Cum să modifici flora intestinală ca să pierzi kilogramele în plus
Ca o curiozitate, bacteriile florei noastre intestinale cântăresc cât un rinichi și sunt la fel de active metabolic precum ficatul… Ne afectează sistemul imunitar (din această cauză luăm probiotice) și greutatea…
Da, greutatea! Deci cum influențăm aceste bacterii să lucreze în favoarea pierderii kilogramelor?
Un studiu din 2009 (F. Tsai and W. J. Coyle. The microbiome and obesity: Is obesity linked to our gut flora? Current gastroenterology reports, 2009) arată că există bacterii în flora intestinală care sunt mai bune la extragerea caloriilor decât altele.
Un alt studiu anterior confirma că flora intestinală este strâns legată de greutatea corporală și îngrășare (Turnbaugh PJ et al. An obesity-associated gut microbiome with increased capacity for energy harvest. Nature. 2006). Bun, deci avem o legătură, dar ce facem cu ea?
Cercetătorii austrieci au făcut un pas mai departe și au comparat flora intestinală a vegetarienilor cu a omnivorilor (K. Liszt et al. Characterization of bacteria, clostridia and bacteroides in faeces of vegetarians using qpcr and pcr-dgge ngerprinting. Annals of Nutriton & Metabolism 2009).
Ce înseamnă 2% pe termen lung?
Într-adevăr, dieta vegetarienilor cultivă bacteriile „slabe” din flora intestinală în detrimentul celor „obeze”, care au o capacitate mai mică de absorbție energetică. Cu cât mai mică? Cu aproximativ 2% din aportul caloric zilnic. Cam puțin… Merită deranjul unei diete vegetariene?
Doi e un număr mic, însă se întâmplă automat în timpul somnului, iar în decursul unui an, înseamnă o diferență de 2,5 kilograme. Tot ți se pare puțin? Întâmplător este exact greutatea pe care oamenii tind să o acumuleze în fiecare an începând de pe la 30… Înmulțește cu 20 și afli de ce omnivorii se îngrașă odată cu înaintarea în vârstă, iar vegetarienii nu.
Ce alimente ajută flora intestinală „slabă”
Dacă vrei să înclini balanța către o floră intestinală care te ajută să slăbești, nu e suficient doar să mănânci mai puțin — contează și ce mănânci. Flora intestinală se hrănește la rândul ei, iar ceea ce îi oferi influențează direct tipul de bacterii care predomină în intestin.
Alimentele fermentate — cum sunt iaurtul, chefirul, varza murată, kimchi-ul sau miso — conțin bacterii vii benefice (probiotice) care pot reface echilibrul intestinal. Ele contribuie la diversitatea microbiotei și susțin o digestie mai eficientă.
Alimentele bogate în fibre prebiotice — adică hrana bacteriilor bune — sunt la fel de importante. Le găsim în ovăz, banane, mere, sparanghel, praz, ceapă, usturoi și leguminoase. Aceste fibre nu sunt digerate de corpul nostru, ci de bacteriile „slabe”, care le transformă în acizi grași cu lanț scurt (SCFA) — compuși ce reduc inflamația și reglează metabolismul energetic.
Într-un regim echilibrat, combinarea alimentelor fermentate cu surse de fibre naturale ajută la menținerea unei microbiote diverse și stabile. O floră intestinală diversă înseamnă o digestie mai bună, un control mai bun al glicemiei și, pe termen lung, o greutate mai ușor de menținut.
Dacă vrei să transformi menținerea greutății din prima tinerețe într-un mecanism automat asigurat de bacteriile bune din flora intestinală, atunci profită de posturi și elimină și tu consumul de carne. Începe chiar de azi cu o mâncare de linte cu legume pe care să o consumi la prânz.
Ca întotdeauna, aștept feedback-ul tău la cristian@kilostop.ro sau prin Reply la acest e-mail. Iar dacă ți-a plăcut, trimite mail-ul și prietenilor.
Multă sănătate și nu uita: mănâncă variat, nu prea mult, în special vegetale!
