Astăzi îți propun să ne îndreptăm atenția asupra unei alte boli extrem de serioase, în continuă creștere în zilele noastre.
Citește articolul pentru a descoperi în ce măsură sănătatea vasculară poate afecta apariția și evoluția cazurilor de Alzheimer.
Colesterolul crescut contribuie la evoluția bolii Alzheimer
Milioane și milioane de oameni suferă de Alzheimer, iar tratamentele disponibile s-au dovedit a fi dezamăgitoare. Odată ce funcțiile cognitive își pierd relevanța, pacienții nu mai pot parcurge drumul înapoi către recuperare. În contextul în care nu există încă medicamente care să vindece această afecțiune, comunitatea medicală s-a concentrat din ce în ce mai mult asupra modalităților de prevenție. Prevenirea, mai degrabă decât identificarea unui remediu, pare a fi o strategie mai realistă pentru a compensa impactul catastrofal al acestei demențe. De pildă, descoperirile din ultima vreme au făcut posibilă amânarea debutului bolii cu cel puțin un an.
O teorie nouă expune posibilitatea ca Alzheimer să fie în primul rând o tulburare vasculară, bazându-se pe o serie de dovezi care indică modificări ale circulației sângelui în creier. Așadar, factorii de risc vascular, cum ar fi colesterolul ridicat, se pot transforma într-o bombă cu ceas care anunță apariția inevitabilă a bolii. Cu alte cuvinte, ce-i rău pentru inimă poate fi rău pentru minte. (Bad for the Heart, Bad For the Mind?, J Marx. „Science”, 2001)
Cum se produce progresia bolii Alzheimer
Studiile au scos la iveală faptul că boala arterială poate crea un cerc vicios, în care plăcile aterosclerotice din artere pot contribui la dezvoltarea plăcilor de Alzheimer din creier. Colesterolul este o componentă structurală esențială a tuturor celulelor noastre, dar, atunci când valorile cresc alarmant, acesta devine un factor major care poate conduce la diferite boli, inclusiv boala cardiacă coronariană, accidentul vascular cerebral și bolile neurodegenerative, precum Alzheimer. Prea mult colesterol în sânge este universal recunoscut ca fiind un factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer, dar, mai mult decât atât, acesta poate juca un rol activ în progresia bolii Alzheimer. Inițial, se considera că rezervele de colesterol din creier sunt separate de cele din sistemul sanguin, dar acum există din ce în ce mai multe dovezi care arată contrariul. De exemplu, colesterolul cu densitate scăzută (LDL), așa-numitul „colesterol rău”, poate fi capabil să traverseze bariera hemato-encefalică din creier. Deci, o dietă bogată în grăsimi nu numai că poate crește nivelul colesterolului din sânge, ci și cantitatea de colesterol din sistemul nervos central. (Vascular basis of Alzheimer’s pathogenesis, J C de la Torre, „Ann N Y Acad Sci.”, 2002)
Acțiunea colesterolului în creier
Persoanele cu niveluri mai mari de colesterol la mijlocul vieții au un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer, iar colesterolul de peste 250 ar putea tripla riscurile.
Acum avem acces la PET, o modalitate de screening a creierului de înaltă tehnologie, care poate corela direct cantitatea de colesterol LDL rău din sângele nostru cu cantitatea de amiloid acumulat în creier. Depozitele de amiloid sunt cele care formează plăcile senile în cazurile de Alzheimer. Creșterea nivelului de colesterol determină creșterea amiloidului produs de celulele creierului, în timp ce scăderea colesterolului poate reduce și nivelurile de amiloid eliberat de celule. Mai mult decât atât, odată ajuns în creier, colesterolul poate suferi și auto-oxidare, determinând formarea radicalilor liberi foarte toxici. Așadar, se poate spune că nivelul ridicat de colesterol din sânge crește riscul de demență, nu numai prin inducerea aterosclerozei și a afectării fluxului sanguin, ci și direct, afectând degenerarea neurovegetativă din creier. Colesterolul dietetic în exces ar putea, în principiu, să contribuie la dezvoltarea bolii Alzheimer, iar dovezile în acest sens sunt în continuă creștere. (Alzheimer’s disease: the cholesterol connection, L Puglielli, R E Tanzi, D M Kovacs, „Nat Neurosci.”, 2003)
Începe chiar de astăzi să reduci consistent cantitatea de grăsimi saturate din dietă, renunțând la prăjeli, la carnea grasă, la margarină, la alimentele realizate pe bază de astfel de grăsimi, cum ar fi produsele de cofetărie sau de patiserie. Pentru a preveni apariția bolilor cardiovasculare și a demenței, te sfătuiesc să consumi cel puțin 3 porții de crudități pe zi. Include legumele și fructele la fiecare masă și apelează la ele pentru cele mai sănătoase gustări.
Ca întotdeauna, aștept feedback-ul tău la cristian@kilostop.ro. Dacă ți-a plăcut, dă click pe butonul de SHARE de mai jos ca să-l trimiți și prietenilor tăi de pe Facebook.
Multă sănătate și nu uita: mănâncă variat, nu prea mult, în special vegetale!
