Astăzi îți propun să analizăm legătura dintre longevitate și fasole, mazăre, năut, soia sau porumb. Citește articolul pentru a descoperi cum consumul de legume boabe îți poate prelungi considerabil durata de viață.
Legumele boabe ajută la prevenirea și tratamentul bolilor cronice
Legumele boabe precum fasolea, mazărea, năutul și lintea au un rol demonstrat științific în combaterea inflamației sistemice. Știai că inflamația sistemică este responsabilă pentru nouă din cele cincisprezece cauze principale ale mortalității?
Fumatul și poluarea aerului provoacă o stare inflamatorie la nivelul plămânilor, fapt care crește riscul de emfizem și cancer pulmonar. Atunci când mâncăm fasole, bacteriile bune din intestin extrag nutrienți cu ajutorul cărora formează acizi grași cu catenă scurtă. Aceștia sunt absorbiți eficient de organism și reduc inflamația sistemică. În consecință, este inhibată dezvoltarea cancerului pulmonar, dar și a altor tipuri de cancer din întregul corp. În mod similar, și aportul de soia este asociat atât cu prevenirea, cât și cu creșterea ratei de supraviețuire în cazurile de cancer pulmonar.
Cercetătorii au ajuns la aceste concluzii studiind obiceiurile alimentare ale populației hispanice din Statele Unite. Latino-americanii mănâncă aproximativ șase sau șapte porții de fructe și legume pe zi. Nu suficient cât să se apropie de minimul recomandat de nouă porții zilnice, dar categoric mai mult decât alte grupuri etnice.
Ceea ce poți învăța din modul lor de viață este faptul că trecerea la o dietă bazată preponderent pe legume este un aliat puternic în tratamentul și prevenirea bolilor cronice. (J W Anderson, B M Smith, C S Washnock, Cardiovascular and renal benefits of dry bean and soybean intake, „Am J Clin Nutr.”, 1999)
„Paradoxul hispanicilor”: au acces redus la sistemul de sănătate, dar cea mai mare speranță de viață
Conform ultimelor date naționale din Statele Unite, speranța de viață a persoanelor caucaziene se situează undeva între 76 și 81 de ani (bărbați, respectiv femei). Persoanele de culoare trăiesc cu câțiva ani mai puțin. Cum rămâne cu hispanicii?
Hispanicii care locuiesc în Statele Unite tind să aibă cea mai scăzută reprezentare procentuală în instituțiile de învățământ în ansamblu, cele mai mari rate ale sărăciei și cel mai defavorizat acces la sistemul de sănătate. Nu doar atât, dar aceștia reprezintă paradigma fundamentală a disparităților din sistemul asigurărilor medicale.
Ca și cum asta nu ar fi de ajuns, hispanicii au cea mai mică rată a investigațiilor și consilierii medicale. Datele arată că ei beneficiază cel mai puțin de servicii medicale de bază, cum ar fi verificarea valorilor glicemiei și a tensiunii arteriale. Cu toate astea, hispanicii trăiesc cel mai mult. (J Medina-Inojosa, N Jean, M Cortes-Bergoderi, F Lopez-Jimenez, The Hispanic paradox in cardiovascular disease and total mortality, „Prog Cardiovasc Dis.”, 2014)
Această observație plus situația deficitară a îngrijirii medicale de care aceștia dispun a dat naștere unui concept numit „Paradoxul Hispanicilor”. Au fost ridicate și câteva obiecții cu privire la datele statistice de care dispunem. Una dintre ele, cunoscută sub numele de „prejudecatasomonului”, susține că datele statistice nu sunt relevante, deoarece foarte mulți hispanici, asemeni somonilor, „se întorc să moară la ei în țară”. Chiar și dacă ar fi așa, asta nu explică deloc procentul mare al hispanicilor de pe teritoriul Statelor Unite cu o durată de viață mult peste medie.
Un alt contra-argument la adresa datelor statistice este factorul genetic. Unii consideră că hispanicii sunt pur și simplu predispuși să fie „mai longevivi” decât restul populației.
Nici acest argument nu stă în picioare, deoarece s-a observat că pe măsură ce imigranții hispanici se adaptează la modul de viață american și consumă mai multă mâncare procesată și mai puține legume, rata mortalității lor crește. Oare secretul longevității lor constă într-o anumită dietă?
10% din populația Statelor Unite consumă 75% din fasole
Procentual, deși hispanicii compun doar zece procente din populația Statelor Unite, acestora le revin trei sferturi din consumul anual de fasole. Individual, latino-americanii mănâncă de patru până la cinci ori mai multă fasole pe cap de locuitor în comparație cu cei adaptați stilului de viață american. Dacă un hispanic consumă lunar unul sau două kilograme de fasole, un american tipic se rezumă la unul sau două kilograme de fasole pe an.
Cercetările ne arată că incidența bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) și a cancerului pulmonar în rândul populației hispanice aculturalizate din Statele Unite este cea mai mică. Tot aceștia tind să aibă rate foarte mici în cazul incidenței cancerului de vezică, de gât, dar și a cancerului colorectal, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
Conceptul „inflamației sistemice” este, de asemenea, susținut de faptul că, atunci când în rândul populației hispanice aculturalizate apar totuși, deși rar, incidențe ale bolii cardiovasculare sau cancer pulmonar, de colon sau de sân, rata de supraviețuire este mult îmbunătățită față de restul populației. De fapt, conform unui studiu condus de NCBI (National Center for Biotechnology Information), dacă situația lor economică ar fi mai bună, ratele de supraviețuire ar fi chiar mai mari. Scăderea inflamației sistemice la nivelul întregului organism se dovedește astfel a fi importantă nu doar pentru prevenție, ci și pentru supraviețuire.
De asemenea, un alt aliment din categoria legumelor boabe asociat cu o rată scăzută de incidență a cancerului pulmonar, de sân și de colon este porumbul, care stă la baza a cel puțin un sfert din dieta de bază a hispanicilor din Mexic.
Alături de porumb, tot în categoria boabelor asociate cu o incidență scăzută a cancerului și cu o rată mare de supraviețuire mai este inclus și orezul. Se pare că și americanii asiatici au o anumită protecție, ceea ce se poate datora faptului că alimentația lor conține mai multe legume boabe, în special tofu și alte alimente pe bază de soia.
Începe și tu, chiar de astăzi, să faci un upgrade al sendvișurilor și tartinelor pe care ți le pregătești dimineața sau pe post de gustări. Întinde pe o felie de pâine pateu de fasole și mazăre preparat în casă, în locul tradiționalei combinații de unt cu brânză. Dacă ești într-un program de slăbit, întreabă medicul cum poți introduce leguminoasele în dieta ta.
Ca întotdeauna, aștept feedback-ul tău la cristian@kilostop.ro. Dacă ți-a plăcut, dă click pe butonul de SHARE de mai jos ca să-l trimiți și prietenilor tăi de pe Facebook.
Multă sănătate și nu uita: mănâncă variat, nu prea mult, în special vegetale!
